Biserica Alaskană, Metropolia, Bl. Herman
18 februarie/3 martie 1970
Dragă Părinte David,
Tocmai am primit primele trei numere ale Orthodox Alaska și am dori să împărtășim câteva gânduri cu tine despre aceasta. Este un început bun și binevenit—sobru în ton și format, conștient de tradiția trecutului (păstrând cu înțelepciune coperta Bp. Philips), scris clar și simplu, concentrându-se pe esențiale—viețile Sfinților, calendarul Bisericii și sărbătorile, monahismul, nefiind nici măcar temători să fie puțin deschiși în legătură cu erezia. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, poate face mult bine pentru ortodocșii din Alaska.
Trebuie să subliniem, totuși, că cartea Dr. Bensin este atât de inexactă încât este nesigură chiar și ca fundament pentru un text amendat. În articolul despre Părintele Herman, el plasează; Sf. Sergiu’ Sfânta Treime în Serpukhov, vorbește despre un „Stareț și bine cunoscut predicator” care este aparent fictiv sau confuz sau confundat cu altcineva, pune Sf. Serafim în Valaam (unde el nu a fost niciodată), etc., și pare să inventeze unele detalii din nimic. Există surse mai bune!
Dar chiar dacă nu este perfect, Orthodox Alaska este un început binevenit, și ca să vorbesc sincer, tonul său este mult mai serios și ortodox decât majoritatea a ceea ce trece drept „presa ortodoxă” în „cele 48 de state inferioare.” Din acest motiv—pentru a-ți vorbi din inimă—suntem sincer îndurerați de gândul la ceea ce se va întâmpla cu Alaska dacă acceptă „autocefalia.” Suspectez că deja realizezi că Metropolia a trăit până acum pe capitala vechii spiritualități ruse (adică, ortodoxe genuină), cu care mai are încă unele contacte datorită prezenței în America a Bisericii Ruse din Străinătate, care păstrează și trăiește prin această spiritualitate. Majoritatea Metropoliei s-a abătut de la această spiritualitate, și doar câțiva indivizi acum probabil își vor găsi drumul înainte ca Metropolia să ajungă la capătul căii în „protestantismul de rit estic.” (Vorbind foarte sincer cu tine, pentru că cred că vezi suficient pentru a ști că nu încerc să „insult” pe nimeni, ci doar descriu lucrurile așa cum sunt din păcate.) Dar Alaska este îndepărtată, neglijată și în plus are rădăcini mai adânci în ortodoxie. Nu poate fi măcar salvată?
Tocmai am scris un apel personal către Bp. Teodosie să se ridice pentru adevăr și să pună Alaska pe calea cea bună—căci sunt sigur că tu și ceilalți preoți și întreaga Alaska îl veți urma dacă el alege această cale. Desigur, există obstacole enorme în calea unei astfel de decizii dificile, dar dacă nu este luată acum, probabil că niciodată nu va fi. A merge cu „autocefalia” este a alege calea „tendinței generale” a vremurilor, care este departe de Biserică în întregime. (De fapt, Moscova nu a putut aștepta nici măcar ca Metropolia să semneze înainte de a anunța că va da comuniune catolicilor, adică, că Unia este deja aici și martiriul Sf. Petru Aleutul, în loc să fie un semn și o inspirație pentru toți credincioșii ortodocși, devine un gest absurd și inutil. Dar a sta împotriva acesteia (ceea ce în termeni practici astăzi înseamnă alegerea Bisericii Ruse din Străinătate, pentru că, oricât de multe neajunsuri umane ar avea, ea se dovedește a fi singura chiar interesată de adevăr astăzi!) înseamnă a sta alături de mărturisitorii noștri moderni și de cei care nu se rușinează de adevărata „ortodoxie îngustă” (ortodoxia pe care Părintele Herman, Bp. Innocent și alții au adus-o în Alaska)—bărbați de calibru precum Starețul Panteleimon și monahii săi, monahii Mănăstirii Sfintei Treimi, Pr. Neketas Palassis și alții.
Dacă Bp. Teodosie alege această cale, ar fi printr-un miracol al Părintelui Herman (dar Pr. Alexy Ionov, care trebuia să scrie viața Părintelui Herman pentru Metropolie, a ales deja această cale cu întreaga sa parohie!). Sunt convins că răspunsul poporului nostru ar fi copleșitor.
Deși ca frați în numele Părintelui Herman inimile noastre sunt cu Alaska ortodoxă, până acum nu a fost posibil pentru noi să intrăm în cooperare cu Biserica oficială din Alaska, din cauza statutului său „semi-canonice” (iar prudența noastră este prea bine confirmată în „autocefalie,” care va ștampila Metropolia cu sigiliul trădătorilor și persecutorilor ortodocșilor din Moscova); dacă Preasfinția Sa are curajul să se ridice și să fie numărat printre mărturisitorii ortodoxiei, vom oferi tot sprijinul posibil pentru ortodoxia din Alaska și vom încuraja cititorii noștri să facă la fel. Cum ne dorim inimile să vă primim pe toți ca frați deplini în acea mică turmă de credincioși ortodocși care acum pare să se confrunte cu ura nu doar a lumii, ci și a celor „ortodocși” care nu le pasă suficient de credința lor. Fie ca Dumnezeu și Părintele Herman și Sfântul Nou Martir Petru să călăuzească bine Preasfinția Sa și pe toți voi din Alaska. Ne rugăm pentru voi și cerem rugăciunile voastre pentru noi.
Cu dragoste în Hristos Mântuitorul nostru,
Eugene Rose
P.S. Fr. Gleb îți trimite salutări. Atașat este icoana noastră proaspăt tipărită a Părintelui Herman. Separat vei primi (în caz că nu o ai deja) viața P. Golder a Părintelui Herman. Ambele sunt daruri din partea noastră.