Bulgakov, Solzhenitsyn, Ortodoxia din Paris
6/19 februarie 1975
Sf. Fotie cel Mare
Dragă Părinte Michael,
Evlogeite!
Iată în sfârșit materialul pe care ți l-am promis despre Bulgakov. Te rog să-mi ierți întârzierea lungă. Sper că nu este prea târziu pentru tine să-l folosești. Deoarece ai deja mult material despre Bulgakov, acest material ar putea fi mai mult în natura unei note de subsol sau a unei gânduri secundare. Folosește-l așa cum crezi de cuviință.
Suntem foarte interesați de cartea ta—apropos, ai un editor pentru ea? În legătură cu revigorarea contemporană a gândirii religio-filosofice în Rusia, este foarte important ca o carte ca a ta să apară. Prea mult timp toată lumea s-a înclinat în fața acestor vaci sacre care sunt numite ortodoxe printr-o abuzare criminală a limbajului. Cartea ta va fi cu atât mai binevenită cu cât vine de la un „străin” și „observator obiectiv” care nu este implicat în disputele și pasiunile societății intelectuale ruse.
Noi înșine plănuim o carte pe o temă similară (care va fi tipărită în episoade în The Orthodox Word) în legătură cu apariția noii cărți din Rusia pe care Solzhenitsyn o promovează atât de mult. —”Iz pod glyb” (Din Sub Ruine, cred că este titlul în engleză, care va apărea în curând). Aceasta este o colecție de articole de Solzhenitsyn și scriitori samizdat pe care Solzhenitsyn le compară cu „Vekhi” lui Berdyaev din 1909. Am citit-o și nu este chiar rea—doar un articol în spiritul lui Berdyaev—dar este evident că autorii nu sunt rădăcinați în adevărata tradiție ortodoxă. Așadar, dorim să oferim un context pentru aceasta și „Vekhi” printr-o prezentare de tip capsule a inteligenței ruse din secolul XX, în contrast cu adevărata tradiție ortodoxă din ultimii 75 de ani. Au existat o serie de gânditori ruși cu adevărat ortodocși în acest secol și câțiva teologi excelenți—aproape niciunul dintre ei nu este cunoscut în engleză și care sunt cu succes acoperiți de „staticul” din „Ortodoxia din Paris”—aceasta este denumirea pe care N. Struve o dă mișcării lor în noul Vestnik din Paris. Apropo, ce părere ai despre afirmația lui Struve în același Vestnik: (ca răspuns la răspunsul Metr. Philaret la Scrisoarea lui Solzhenitsyn către Sobor în Jordanville): „Cu toate că este paradoxal, tocmai partea Bisericii Ruse din diaspora care ‘a trecut la greci’ sau ‘a devenit americană’, tocmai ea a continuat în Occident marea cultură spirituală rusă, nu și-a ascuns talentul în pământ, ci l-a crescut. La creativitatea acestei Biserici se îndreaptă mișcarea religioasă care renaște acum în Rusia, căci nu a existat nicio altă creativitate religio-spirituală în Diaspora.” (Vestnik, 112-113, ii-iii, *1974, pp. 5-6.) Sperăm să răspundem acelei întrebări pline de sine și sperăm să putem face referire la cartea ta ca fiind deja publicată.
Există vreo șansă să vedem manuscrisul cărții tale când va fi terminat? Am putea face câteva sugestii bazate pe surse rusești. Există articole excelente despre Soloviev, de exemplu; nu avem timp să le traducem, dar am putea traduce părți dacă am ști că există ceva în ele care merită adăugat la ceea ce ai deja. În orice caz, așteptăm cu interes un raport de progres asupra manuscrisului.
Cerem rugăciunile tale pentru noi. Am avut o iarnă dificilă cu ninsori abundente, mașini dificile etc. Dar, cumva, preferăm să ne chinuim săraci decât toată gloria „Ortodoxiei din Paris” recent descoperite.
Cu dragoste în Hristos Mântuitorul nostru,
Serafim, călugăr