Venerarea sfinților occidentali, listă posibilă
12/25 septembrie 1975,
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului.
Dragă Părinte Georgiy,
Binecuvântări!
În această scrisoare, la cererea ta, trimitem informații scurte despre sfinții occidentali. Niciunul dintre ei, se pare, nu este în calendarul ortodox, dar cu excepția unuia (Sf. Callistus, care ar trebui studiat mai temeinic), sunt fără îndoială sfinți ortodocși autentici ai Occidentului.
Încet, dar sigur, acumulăm informații despre sfinții occidentali și ajungem la unele concluzii despre cum să distingem sfinții ortodocși adevărați ai Occidentului (care, desigur, include majoritatea sfinților occidentali înainte de schismă) de cei câțiva care sunt îndoielnici sau chiar cu siguranță nu ortodocși dintr-un motiv sau altul. Deoarece pur și simplu nu putem avea încredere în nicio sursă occidentală din secolele recente, și practic în majoritatea surselor occidentale începând cu secolul al XI-lea (când au început să apară romanele cavalerilor și legendele), trebuie să ne întoarcem cât mai aproape posibil de sursele originale și, când este posibil, să le conectăm cu surse ortodoxe de încredere atât din Est, cât și din Vest. Am încercat să fac acest lucru pe scurt în mesajul atașat, și vom publica de asemenea un articol pe această temă în calendarul din 1976 (pentru care comanda ta este înregistrată), dacă Dumnezeu îngăduie. Te rog să te rogi pentru noi, astfel încât să putem continua această lucrare în împlinirea mandatului dat de Arhiepiscopul Ioann.
În ceea ce privește venerarea sfinților care nu sunt în calendarele ortodoxe, au existat diverse abordări la aceasta de-a lungul diferitelor perioade ale istoriei ortodoxe și în diferite locuri, și nu există o regulă care să reglementeze acest lucru. Așteptarea „canonizării” oficiale a tuturor acestor sfinți ar fi zadarnică și fără speranță (și foarte trist pentru noi care îi iubim!), și de fapt, nu a fost niciodată făcută - de obicei, listele de sfinți locali sau sfinți din alte Biserici Ortodoxe sunt adăugate la calendarul ortodox mult mai puțin formal. Dar este de asemenea evident că, deoarece există încă unele întrebări referitoare la cel puțin câțiva sfinți occidentali înainte de schismă, nu ar trebui să fim prea liberi în a-i venera pe oricine dorim. În cazul tău, pentru a nu fi nesigur că faci ceva greșit sau introduci vreo inovație (și aproape la fel de important - pentru a evita zvonurile nefondate că faci asta), ți-am recomanda să prezinți această listă cu o scrisoare explicativă episcopului tău (se pare, Arhiepiscopul Nikon?) cerându-i să-ți dea permisiunea de a-i venera pe acești sfinți în biserica ta (adică, să ai relicvele lor, icoane, să-i sărbătorești și să le faci slujbe). Îi poți prezenta observațiile noastre, sau, dacă preferi, putem să-i scriem o scrisoare în rusă (îl cunoaștem bine), oferindu-i argumentele noastre de ce acești sfinți pot fi considerați ortodocși. (Dar Callistus ar trebui studiat mai temeinic înainte de a-i prezenta numele alături de rest.)
Există vreo posibilitate pentru noi să obținem relicve ale sfinților occidentali? Ne-ar plăcea în mod special să avem o particulă din relicvele Sf. Scholastica, și am aprecia foarte mult dacă am putea obține relicvele Sf. Martin de Tours sau ale Sf. Grigore de Tours, sau ale altor sfinți galici (sau orice sfinți occidentali, de fapt!).
Suntem bucuroși că ai o nouă clădire bisericească. Fie ca Hristos, Domnul nostru, să dăruiască prosperitate parohiei tale în adevărata ortodoxie! Dar fii pregătit pentru încercările severe care vin și nu lăsa să te doboare!
Te rog, roagă-te pentru noi, păcătoșii!
Cu dragoste în Hristos,
Călugărul Serafim.
Frăția Sf. Herman din Alaska,
Platina, California,
Părintele Serafim.
NOTE DESPRE ȘAPTE SFINȚI ORTODOCȘI AI OCCIDENTULUI, CUIA NUME NU SUNT ÎN CALENDARUL ORTODOX.
[1.] Sf. Clement, Papa Romei, 26 aprilie.
Dovezi. Mărturiile antice îl numesc „mucenic,” ceea ce este suficient, deoarece nu există dovezi că ar fi fost neortodox pentru a stabili venerarea lui.
Notă. Mărturia romană îl consideră al treilea Papă (26 aprilie), iar Anaclet al cincilea Papă (13 iulie), dar Eusebiu a crezut că erau aceeași persoană, iar cercetătorii moderni, se pare, se îndreaptă spre această opinie. De fapt, aproape nimic nu se știe despre niciunul dintre ei, cu excepția că au fost mucenici.
[2.] Sf. Callistus, Papa Romei, p. 218-222. 14 octombrie (aparent data înmormântării sale, și a martiriului, conform lui Butler, 12 octombrie).
Dovezi. Mărturiile antice îl numesc mucenic.
Dificultăți. Sf. Hipolit din Roma l-a criticat puternic (1) pentru că a fost prea indulgent în chestiuni de pocăință (ceea ce în sine nu îl face greșit), (2) pentru că a predicat erezia patripassiană a lui Noetus (o acuzație serioasă).
Concluzie. Ar trebui studiat mai temeinic, de exemplu, prin istoriile bisericești ale lui Socrate și Sozomen (există în engleză în seria Erdman, dar noi nu le avem) și Theodore (posibil disponibil în engleză).
[3.] Sf. Iulius, Papa Romei, +352, 12 aprilie.
Dovezi. Bine cunoscut în istoria Bisericii ca apărător al Sf. Atanasie cel Mare împotriva arienilor, el a trimis chiar pe Sf. Atanasie înapoi la Alexandria cu documente în favoarea lui. În viața sinodală rusă a Sf. Atanasie, el este numit „Sf. Iulius.” Nu pare să existe nicio îndoială cu privire la ortodoxia și sfințenia lui.
[4.] Sf. Scholastica, +543, 10 februarie.
Dovezi. În „Dialogurile” Sf. Grigore cel Mare, cartea II (Viața Sf. Benedict), capitolele 33-34, există un raport despre miracole când ea a reținut plecarea fratelui ei, provocând o furtună prin rugăciune, iar Sf. Benedict însuși a văzut-o urcând la cer după moartea ei. Aceasta este aproape tot ce se știe despre ea, dar mărturia acestor doi sfinți ortodocși nu lasă nicio îndoială cu privire la sfințenia ei.
[5.] Sf. Eugene, Episcop de Cartagina, 505, 13 iulie.
Dovezi. Bine cunoscut în istoria bisericii ca apărător al ortodoxiei împotriva arianismului, a suferit și a fost persecutat sub vandalii arieni. Gennadius îi atribuie predici împotriva arienilor, iar Sf. Grigore de Tours („Istoria francilor”) citează o scrisoare din exil către turma sa. Nu există nicio îndoială cu privire la ortodoxia și sfințenia lui.
[6.] Sf. Ursula, secolul III, 21 octombrie.
Dovezi. O mare biserică a fost construită deasupra relicvelor ei (și ale altor feciorelnice martire) în Köln, o mare devoțiune populară în secolul al VII-lea și posibil mai devreme, inscripție din secolul IV despre două martire (fără nume).
Dificultăți. Viața ei a fost scrisă târziu și include multe invenții și legende, iar numele ei nu apare în texte până în secolul IX (deși venerarea martirilor feciorelnici din Köln a început mult mai devreme).
Concluzie. Este mai bine să nu avem încredere în viața ei compusă din surse catolice, dar există motive să ne îndoim că ea a fost o fecioară martir din perioada antică a Bisericii, despre care, poate, nu se mai poate ști nimic.
[7.] Sf. Eligius, Episcop de Noyon, 659, 1 decembrie.
Dovezi. O viață extinsă scrisă de prietenul său, Sf. Ouen, Episcop de Rouen, la 13 ani după moartea sa (conform altor surse, la 50 de ani mai târziu). Multe miracole, venerare populară. Nicio dovadă de neortodoxie.
12/25 сентября 1975 г.,
Отданіе праздника Рождества Богородицы.
Дорогой отецъ Георгій,
благослови!
Въ этомъ письм; мы по твоей просьб; посылаемъ короткіе св;д;нія о западныхъ святыхъ. Никого изъ нихъ, кажется, н;тъ въ православномъ календар;, но, возможно, за исключеніемъ одного (св. Каллиста, котораго сл;дуетъ бол;е полно изучить), они безъ сомн;нія подлинные православные святые Запада.
Мы сами постепенно накапливаемъ информацію о западныхъ святыхъ и приходимъ къ н;которымъ выводамъ о томъ, какъ можно отличать истинныхъ православныхъ святыхъ Запада (къ нимъ, конечно, относится большинство западныхъ святыхъ до раскола) отъ т;хъ немногихъ, которые по той или иной причин; сомнительны или даже опред;ленно не православные. Поскольку мы просто не можемъ дов;рять никакимъ западнымъ источникамъ посл;днихъ в;ковъ и фактически большинству западныхъ источниковъ, начиная съ 11-го в;ка (когда начали появляться рыцарскіе романы и легенды), то надо вернуться какъ можно ближе къ оригинальнымъ источникамъ и, когда возможно, связать ихъ съ достов;рными православными источниками и Востока, и Запада. Я постарался кратко сд;лать это во вложенномъ сообщеніи, и мы также пом;стимъ статью на эту тему въ календар; на 1976 годъ (на который записанъ твой заказъ), если Богъ благоизволитъ. Молись, пожалуйста, о насъ, чтобы мы смогли продолжить эту работу во исполненіе зав;та, который далъ намъ архіепископъ Іоаннъ.
Что касается почитанія святыхъ, которыхъ н;тъ въ православныхъ календаряхъ, то въ разные періоды православной исторіи и въ разныхъ м;стахъ подходы къ этому были разные, и н;тъ ни одного правила, которое бы это регулировало. Ждать оффиціальной “канонизаціи” вс;хъ этихъ святыхъ было бы безплодно и безнадежно (и очень печально для насъ, которые ихъ любятъ!), и фактически это никогда не д;лалось – обычно списки м;стныхъ святыхъ или святыхъ другихъ Православныхъ Церквей добавляются къ православному календарю гораздо мен;е формально. Но очевидно также, поскольку есть все-таки н;которые вопросы, касающіеся, по меньшей м;р;, н;сколькихъ западныхъ святыхъ до раскола, что намъ не сл;дуетъ быть слишкомъ вольными въ почитаніи просто т;хъ, кого мы хотимъ. Въ твоемъ случа;, чтобы ты не сомн;вался, что д;лаешь что-то неправильное или вводишь какую-то инновацію (и почти такъ же важно – чтобы изб;жать неосновательныхъ слуховъ, что ты такъ д;лаешь), мы бы посов;товали теб; представить этотъ списокъ съ объяснительнымъ письмомъ твоему епископу (кажется, архіепископъ Никонъ?) съ просьбой къ н;му дать благословеніе осуществлять почитаніе этихъ святыхъ въ твоей церкви (то есть, прикладываться къ мощамъ, им;ть ихъ иконы, праздновать имъ, п;ть службу имъ). Ты можешь представить ему наши зам;чанія, или, если хочешь, мы можемъ написать ему письмо на русскомъ язык; (мы хорошо его знаемъ), приводя свои доводы, почему этихъ святыхъ можно считать православными. (Но сл;дуетъ бол;е полно изучить Каллиста, прежде ч;мъ подавать его имя съ остальными.)
Есть ли у насъ какая-нибудь возможность получить какіе-либо мощи западныхъ святыхъ? Намъ бы особенно хот;лось им;ть частичку мощей святой Схоластики, и мы почли бы великой милостью Божіей, если бы смогли получить частичку мощей святителя Мартина Турскаго или святителя Григорія Турскаго, или другихъ галльскихъ святыхъ (или вообще любыхъ святыхъ Запада!).
Мы рады, что у васъ новое церковное зданіе. Да даруетъ Христосъ, Господь нашъ, процв;таніе твоему приходу въ истинномъ Православіи! Но будьте готовы къ грядущимъ суровымъ испытаніямъ и не дайте имъ сбить васъ съ ногъ!
Пожалуйста, молись о насъ, гр;шныхъ!
Съ любовью о Христ;,
монахъ Серафимъ.
Братство преподобнаго Германа Аляскинскаго,
Платина, Калифорнія,
отецъ Серафимъ.
СВ;Д;НІЯ О СЕМИ ПРАВОСЛАВНЫХЪ СВЯТЫХЪ ЗАПАДА, ИМЕНЪ КОТОРЫХЪ Н;ТЪ ВЪ ПРАВОСЛАВНОМЪ КАЛЕНДАР;.
[1.] Святой Клетъ, Папа Римскій, 26 апр;ля.
Свид;тельства. Древніе мартирологіи называютъ его “мученикъ”, чего уже достаточно, поскольку н;тъ никакихъ свид;тельствъ, что онъ былъ неправославнымъ, чтобы установить почитаніе его.
Прим;чаніе. Римская мартирологія считаетъ его третьимъ Папой (26 апр;ля), а Анаклета пятымъ Папой (13 іюля), но Евсевій думалъ, что это одинъ и тотъ же челов;къ, и современные ученые, кажется, склоняются къ этому мн;нію. Фактически ни объ одномъ изъ нихъ почти ничего не изв;стно, кром; того, что они были мученики.
[2.] Святой Каллистъ, Папа Римскій, с. 218-222. 14 октября (кажется, дата его погребенія, а мученичество, по Батлеру, 12 октября).
Свид;тельства. Древніе мартирологіи называютъ мученикомъ.
Трудности. Святой Ипполитъ Римскій сильно его критиковалъ (1) за то, что онъ въ вопросахъ покаянія слишкомъ снисходителенъ (что само по себ; не д;лаетъ его неправильнымъ), (2) за то, что онъ пропов;дуетъ патрипассіанскую ересь Ноэта (серьезное обвиненіе).
Выводъ. Сл;дуетъ бол;е полно изучить его, наприм;ръ, по церковнымъ исторіямъ Сократа и Созомена (въ серіи Эрдмана они есть на англійскомъ, но у насъ ихъ н;тъ) и Феодорета (возможно, есть на англійскомъ).
[3.] Святой Іулій, Папа Римскій, +352, 12 апр;ля.
Свид;тельства. Хорошо изв;стенъ въ исторіи Церкви какъ защитникъ святителя А;анасія Великаго отъ аріанъ, даже послалъ святителя А;анасія обратно въ Александрію съ документами, свид;тельствующими въ его пользу. Въ русскомъ с;нодальномъ житіи святителя А;анасія его называютъ “святой Іулій”. Кажется, н;тъ сомн;ній въ его православіи и святости.
[4.] Святая Схоластика, с. 543, 10 февраля.
Свид;тельства. “Діалоги” святителя Григорія Великаго, книга II (Жизнеописаніе преподобнаго Венедикта), гл. 33-34, гд; разсказывается о чуд;, когда она задержала отъ;здъ своего брата, вызвавъ молитвой штормъ, и что преподобный Венедиктъ самъ вид;лъ, какъ она посл; смерти восходила на Небо. Это почти все, что изв;стно о ней, но свид;тельства этихъ двухъ православныхъ святыхъ не оставляютъ никакихъ сомн;ній въ ея святости.
[5.] Святой Евгеній, епископъ Кар;агенскій, 505, 13 іюля.
Свид;тельства. Хорошо изв;стенъ въ церковной исторіи какъ защитникъ Православія отъ аріанства, страдалъ и былъ гонимъ при аріанскихъ вандалахъ. Геннадій приписываетъ ему пропов;ди противъ аріанъ, святитель Григорій Турскій (“Исторія франковъ”) цитируетъ письмо изъ изгнанія къ его паств;. Н;тъ сомн;ній въ его православіи и святости.
[6.] Святая Урсула, 3-й в;къ, 21 октября.
Свид;тельства. Въ Кельн; надъ ея останками (и другихъ д;въ-мученицъ) построена большая церковь, большая народная любовь въ 7-мъ в;к; и, возможно, раньше; надпись 4-го в;ка о д;вахъ-мученицахъ (безъ имени).
Трудности. Житіе ея написано поздно и включаетъ много выдумокъ и легендъ, и ея имя не встр;чается въ текстахъ до 9-го в;ка (хотя почитаніе д;въ-мученицъ Кельнскихъ началось гораздо раньше).
Выводъ. Лучше не дов;рять ея житію, составленному по католическимъ источникамъ, но причинъ сомн;ваться въ томъ, что она была д;вой-мученицей древняго періода Церкви, о которой, возможно, ничего больше нельзя узнать, н;тъ.
[7.] Святой Элигій, епископъ Нуайона, 659, 1 декабря.
Свид;тельства. Обширное житіе, написанное его другомъ, святымъ Уэномъ, епископомъ Руанскимъ черезъ 13 л;тъ посл; его смерти (согласно другимъ источникамъ, черезъ 50). Много чудесъ, народное почитаніе. Никакихъ свид;тельствъ о неправославіи.