Ne-ai dat afară, supercorect, lucrează la tine însuți
Jan. 17/30, 1981
Sf. Antonie cel Mare
Dragă John,
Fie ca binecuvântarea Domnului să fie cu tine!
Am primit scrisoarea ta cu mesajul său clar: fie facem lucrurile așa cum vrei tu, fie ne dai afară! Desigur, tu o vezi diferit: că te ridici pentru corectitudine, ortodoxie etc., și aceasta este datoria ta, deoarece clerul nu pare capabil să o facă. Aceasta este o capcană în care foarte mulți, în special printre convertiți, au căzut.
În cazul tău, am văzut asta venind de mult timp, iar scrisoarea ta nu m-a surprins. Diavolul atacă adesea în acest fel: pentru că cântarea de la ultima Liturghie din Woodburn a fost destul de rugătoare, diavolul a ales tocmai acest punct pentru a distruge slujbele din Woodburn, alegând ca instrument pe cineva care își permite să se agite asupra unor chestiuni pe care nu le înțelege pe deplin. În locul cântării rugătoare care este de același fel cu cea cântată în practic toate bisericile Bisericii Ruse din străinătate (inclusiv Jordanville în vremea Arhiepiscopului Averky—ceea ce ar trebui să te facă să te oprești și să te gândești că poate nu ai înțeles pe deplin ce a spus el despre cântarea bisericească)—ai forța pe toată lumea să se supună dictatelor unui laic lipsit de experiență și spiritualitate.
Este o adevărată catastrofă, atât pentru parohie, cât și pentru tine personal. Dar poate poți folosi această oportunitate pentru a examina și a-ți critica propria conduită în ultimul an sau doi. Ai alienat și ofuscat atât de mulți în Woodburn, precum și trei preoți care au călătorit de departe pentru a sluji acolo. Poate fi cu adevărat că tu ești singurul drept și ortodox, iar toți ceilalți au nevoie de corectare din partea ta? Cu câteva luni în urmă, când ți-am sugerat la telefon că Părintele Herman a avut impresia distinctă de la tine că nu vrei să se întoarcă, ai părut surprins că ai putut da o astfel de impresie; dar faptul că acum ne-ai dat afară pe amândoi confirmă cu adevărat că nu ne consideri bineveniți (decât sub termenii dictatului tău).
Citește paginile 81-84 din Războiul Nevăzut și orice alte pasaje de acolo despre pericolele încrederii în sine, pentru a vedea groapa pe care ți-ai săpat-o.
Pentru a răspunde specific la ultimatumul tău: Nu, nici Părintele Herman, nici eu nu vom sluji în capela ta sub condițiile tale sau sub orice alte condiții pe care le-ai putea stabili, deoarece: (1) ordinea slujbelor bisericești, cântarea și tot ce ține de desfășurarea cultului este domeniul preotului care slujește, nu al laicilor (un punct despre care Arhiepiscopul Averky a fost foarte emphatic); și (2) condițiile particulare pe care dorești să le impui alungă rușii pentru care au fost organizate slujbele, și nu în ultimul rând din cauza lipsei de respect față de autoritatea bisericească legitimă pe care o arăți. Îmi pare foarte rău că nu pare că realizezi acest lucru sau că îți pasă dacă este așa sau nu.
Te rog să mă ierți pentru tot ceea ce ți-am greșit ca părinte spiritual. Văzând starea ta imatură și rezistența ta la ceea ce am încercat să te învăț, ți-am dat puțin; ultimatumul tău este o revelație clară a lipsei de conștientizare creștină, sensibilitate și luptă. Fie ca Dumnezeu să-ți dea harul să-ți revii și să te schimbi! Îți amintești o frază pe care, cu câțiva ani în urmă, am crezut că o înțelegi?—“Poate că este ortodox, dar este el un creștin?” Ia-o în serios și începe în sfârșit să lucrezi la tine însuți—vei fi surprins apoi să vezi cum și alții par să se schimbe!
Cu dragoste în Hristos,
Neînsemnatul Hieromonk Serafim
P.S. Articolul din ultimul Cuvânt Ortodox despre “Super-Corectitudine” ar trebui să te ajute, dacă inima ta este deschisă. Episcopul Laurus de Jordanville (un discipol credincios al Arhiepiscopului Averky) tocmai ne-a scris pentru a ne mulțumi pentru acest articol, pe care îl consideră exact ceea ce este necesar astăzi. Nu ești singurul cu această problemă!